FRIGIDER
Cum funcţionează frigiderul?
Tema producerii frigului a fascinat cu mult înaintea primului frigider. În Europa o vreme s-au folosit blocuri de gheaţă transportate peste ocean cu vasele pentru a conserva alimentele. Vreţi să aflaţi cum funcţionează frigiderul modern?
Într-un lichid, atomii şi moleculele sunt dispuse mult mai aproape unele de celelalte, în structuri mult mai stabile, prin comparaţie cu un gaz. Pentru a schimba lichidul în gaz, deci pentru realizarea fenomenului de vaporizare (evaporare), este nevoie de energie pentru a înfrânge rezistenţa datorată forţelor care ţin atomii şi moleculele lichidului în structura de fluid. Această energie, sub formă de căldură, este extrasă din volumul din jurul oricărui lichid atunci când se petrece ceea ce numim evaporare, astfel apărând efectul de răcire din timpul acestei transformări. Aşadar, evaporarea unui lichid răceşte volumul învecinat zonei în care se produce fenomenul. Frigiderele folosesc această proprietate, adică absorb căldura din compartimentul cu alimente prin evaporarea lichidului refrigerent.
• Punctul de vaporizare al unui lichid creşte odată cu presiunea la care acesta se găseşte. Aceasta înseamnă că multe substanţe care la temperatura camerei sunt gaze, pot fi transformate în lichide prin comprimare. La scoaterea de sub presiune, lichidul revine foarte repede la starea gazoasă prin evaporare, fenomen însoţit de consecinţele termice anterior menţionate. Frigiderele utilizează pentru răcire ceea ce se numeşte un agent frigorific - o substanţă cu temperatura de vaporizare (fierbere) scăzută, putând deci să absoarbă căldură la temperaturi mai mici decât ale mediului ambiant. Frigiderele mai noi folosesc drept agent de răcire propanul, preferat freonului folosit mai demult, deoarece s-a dovedit că acesta din urmă are un efect distructiv asupra stratului de ozon care ne protejează de efectele nocive ale radiaţiilor ultraviolete.
• Prin comprimarea sau mărirea volumului unui gaz, acestuia i se poate ridica, respectiv coborî temperatura.
• Căldura circulă într-o singură direcţie, de la cald la rece.
CONGELATOR
Cât timp poți păstra alimente în congelator?
Când vine vorba de prepararea mâncărurilor, congelatorul este indispensabil. El este responsabil pentru conservarea alimentelor pentru o perioadă mai lungă de timp.
Fie că vrem să stocăm cantități mari de alimente pentru iarnă, precum fructe sau legume, sau doar să congelăm ceva temporar - congelatorul ne ajută să păstrăm mâncarea pe care altfel, ar trebui s-o aruncăm.
Mulți stim doar ceea ce companiile producatoare ne spun, și anume că alimentele pot fi conservate pe o perioadă nelimitată. Dar asta nu înseamnă și că textura și gustul vor rămâne la fel. Sfaturile de mai jos sunt menite sa ne ofere o idee asupra timpului în care putem păstra alimentele fără să sacrificăm calitatea gustului.
Mai întâi trebuie să avem în vedere:
Depozitează alimentele în congelator imediat ce ajungi acasă de la supermarket - cu cât produsele sunt mai proaspete când le depozitezi, cu atât vor fi mai gustoase dupa dezghețare;
Nu încerca să ingheți conserve sau ouă în coajă, pentru că pot crăpa și permite accesul bacteriilor;
Dacă vrei să păstrezi mâncarea proaspăt gătită în congelator, așteaptă mai întâi ca aceasta să se răcească, pentru a îngheța mai rapid si a se păstra calitatea;
Poți să congelezi carnea în ambalajul original, dar dacă vrei o păstrezi pentru o perioadă lungă de timp, ar fi indicat să o împachetezi folosind încă o pungă;
În cazul legumelor, e de preferat ca înainte de congelare să le fierbi pentru o perioadă scurtă de timp pentru a păstra culoarea, gustul si textura.
Perioada de congelare recomandată pentru diferite alimente:
Bacon: 1-2 luni
Blatul prăjiturilor: 3 luni
Cârnați: 1-2 luni
Carne tocată: 3-4 luni
Carne crudă de porc / vită : 4-12 luni
Fructe: 8-12 luni
Hot dog / Burger: 1-2 luni
Legume: 8-12 luni
Mâncare gătită de porc sau vită: 2-3 luni
Mâncare gatită de pui: 4 luni
Pâine: 2-3 luni
Pui crud: 9 luni - 1 an
Supe și tocană / ghiveci: 2-3 luni
În concluzie, propun să mulțumim celui care a inventat frigiderul/congelatorul, pentru că iată, ne oferă posibilitatea să mâncăm căpsuni și cirese în mijlocul iernii!
COMBINA FRIGORIFICĂ
Ce este combina frigorifică?
O configuraţie cu două uşi, cu partea de refrigerare poziţionată la nivelul ochilor, pentru accesul facil la alimentele cel mai frecvent utilizate. Secţiunea de congelare este disponibilă cu două tipuri de uşi, batantă sau sertar, în funcţie de preferinţe.
FRIGIDER SIDE-BY-SIDE
Ce este frigiderul side-by-side?
O configuraţie cu două uşi, care cuprinde secţiunile de refrigerare şi congelare poziţionate una lângă alta, pe verticală. Acest tip de frigider are avantajul capacităţii mari a congelatorului şi este perfect pentru bucătăriile mari.
AERUL CONDIȚIONAT AUTO
Deoarece functionarea sistemul de climatizare se bazează ca și principii de bază pe funcționarea sistemului de aer condiționat manual vom explica pentru început funcționarea unui astfel de sistem. Principiul de funcționare este simplu și toate sistemele de refrigerare congelare il folosesc. Astfel îl găsim pe frigidere, pe refrigeratoare etc. Sistemul este compus dintr-un compresor, un evaporator, un condensor si un ventilator. Rolul compresorului este acela de a împinge agentul de răcire prin instalație. Instalația are legate prin conducte de cupru (de obicei) condensorul, evaporatorul și compresorul între ele astfel încat să asigure circulația continuă a agentului de răcire fără să se producă pierderi. Secretul funcționării unui astfel de sistem este dat de proprietățile agentului de răcire. Ca agent de răcire în astfel de instalatii se foloseste freonul. Freonul este sub formă lichidă ți se transportă și depozitează în rezervoare. Prin absorbția de căldură, freonul se evaporă și se transformă din stare lichidă în stare de vapori și se încalzește. În evaporator are loc schimbul de căldură astfel: aerul care trece prin evaporator (împins de către ventilator) cedează căldura freonului și în acest fel aerul se răcește și freonul se încălzește și se evaporă. Astfel, aerul înaintea intrării în evaporator este cald, iar la ieșirea din evaporator este rece. Tot acest fenomen este natural. Aerul care iese din evaporator este direcționat prin sistemele de ventilație către habitaclul mașinii. Evaporatorul este de fapt un schimbator de căldura (radiator, in termeni populari). Evaporatorul este montat de obicei undeva în bordul mașinii. Freonul este împins de către compresor în evoporator unde are loc procesul descris mai sus si apoi iese din evaporator sub formă gazoasă și își continuă traseul prin conducte ajungând la condensor. Condensorul este de asemenea un schimbător de căldură și este montat de obicei împreună cu radiatorul mașinii. Aici are loc procesul invers când aerul rece primește căldură de la freon, aerul încălzindu-se, iar freonul răcindu-se și condensând ajungând din nou în stare lichidă. De aici încolo fenomenul se reia, acesta fiind mecanismul răcirii aerului. Pentru a se produce acest fenomen este necesar ca freonul sa aiba o anumită presiune în instalație.
Compresorul este un compresor rotativ cu pistoane și este montat în compartimentul motor, fiind acționat printr-o curea de către motor. Pentru a nu funcționa in permanență, deoarece fulia compresorului este în permanență rotită de către motor, pornirea compresorului se face electric, cuplând printr-un ambreiaj comandat electric fulia de compresor. Decuplarea se face decuplând electric același ambreiaj și permițând fuliei să se miște liberă pe ax. Freonul are în compoziția sa un ulei care ajută la ungerea componentelor în mișcare ale compresorului, pentru a asigura o durată lungă de viață a acestuia.